Tocmai au trecut Floriile, aşa că pregătește-ți simțurile! Urmează o incursiune printre petale dulci, aromate și complet comestibile – uite tema pe care o dedic mamei mele, Flori.
Floriile, ziua-n care primăvara își suflecă mânecile și ne umple sufletul (și mesele!) de culoare! Iar pentru mine, Floriile sunt cu atât mai speciale pentru că mama mea se numește Flori – o floare adevărată, care face cele mai bune prăjituri din lume și știe cum să pună zâmbet în orice farfurie.
Așa că azi, în cinstea ei și a tuturor Florilor (de pe buletin sau din grădină) ce s-au aniversat recent, hai să vorbim despre niște frumuseți delicate, parfumate și… comestibile! Da, ai citit bine – flori care nu doar că îți încântă ochii, dar pot fi și ingredientul secret dintr-o salată wow, un cocktail magic sau un desert demn de poveste. PS: Interviul ediţiei este cu Flooricel, cel mai indemanantic food content creator pe care l-am întâlnit în Food Experience!
Şi pentru că am pornit cu hăhăială, s-o ţinem tot aşa.
Fun Facts despre flori comestibile:
Petalele de trandafir au un gust discret, fructat – uneori amintesc de mere sau fructe exotice. Bonus: în Orientul Mijlociu, se face dulceață, apă de trandafiri și chiar înghețată!
În multe zone rurale (și nu numai), gălbenelele se folosesc pentru a colora orezul, supele și untul. Au gust ușor amărui, dar adaugă multă culoare în farfurie!
Florile de cireș japonez (sakura) sunt murate și folosite în deserturi sau ceai. Există chiar și sakura mochi – un desert roz, înfășurat în frunză de cireș.
Ceva “beef” despre flori comestibile:
Unele flori, cum ar fi lavanda sau crăițele, pot provoca reacții alergice. Ce e delicios pentru unii, e alergie cu mâncărime pentru alții. Asta da, ruletă florală!
În Evul Mediu, florile comestibile erau adesea folosite pentru a masca gustul alimentelor stricate (că frigiderele lipseau). Așa că unele „rețete florale” sunt doar istorie în ambalaj parfumat.
Anumite flori – cum ar fi mușețelul sau hibiscusul – pot influența efectele anticoagulantelor sau ale altor tratamente. Deci nu le trata ca pe salată, doar pentru că-s „naturale”.
Newsletter de newsletter, descoperim o nouă femeie foodie, de care să ne amorezăm. În această ediţie, este vorba despre Flooricel, un food content creator cunoscut la Food Experience.
Din prima clipă m-a cucerit cu un mix adorabil de blândețe și pricepere – genul de om care te face să te simți ca acasă, dar care, în același timp, transformă orice rețetă în ceva delicios. Bonus: are un fel de a povesti despre mâncare care îți încălzește sufletul!
G: Care este povestea conținutului tău culinar? Cum a început totul?
F: În spatele paginilor mele de social media a fost mereu dorința de a nu pierde gustul copilăriei. Până să ajung la facultate, la București, mama nu mă lăsa să gătesc nimic – nici măcar o porție de cartofi prăjiți! Mereu zicea că „o să ai timp când o să fii mare”. Ei bine, am ajuns la București și... m-am făcut mare! 😄
Atunci am realizat cât de mult iubeam mâncarea făcută de mama și m-am apucat serios de gătit, încercând mereu să recreez gustul acela care mă făcea fericită când eram mică. Așa a început totul. Apoi, după ce am gătit unor prieteni și mi-au spus că e cea mai bună mâncare pe care au mâncat-o, am prins curaj să postez. Era și pandemie, aveam timp și inspirație din plin!
G: Și când vine vorba de inspirație, de unde îți vin ideile pentru rețete și conținut?
F: Inspirația mea numărul unu rămâne mama. Când nu știu ce să gătesc, o sun și imediat apar ideile. Mă mai inspir și din ce comand la restaurant – îmi place să preiau un preparat și să-l fac „în stilul meu”. Pinterest-ul e o mină de aur, găsești acolo idei pentru orice. Și, foarte des, revin la amintirile din copilărie și mă întreb: „Oare ce îmi plăcea cel mai mult să mănânc atunci?” Așa apar cele mai sincere și delicioase idei.
G: Ai menționat oameni care te inspiră – cine sunt bucătarii și creatorii de conținut care te-au influențat cel mai mult?
F: Ah, ce întrebare grea! 😄
La categoria bucătari: – Chef Richard Abouzaki – Chef Sorin Bontea – Chef Orlando Zaharia Sunt exact pe gustul meu, fiecare cu stilul său unic.
Iar dintre creatorii de conținut care mă inspiră: – Simona Trușcă – un om minunat, și asta se vede în tot ce face – Emilia Micu (emilia.gateste) – știu cât de dedicată e – Sabina Rusnac – ador rețetele ei, mai ales că sunt sănătoase și bine gândite
G: Eşti foarte conectată la lumea culinară! Cum reușești să ții pasul cu trendurile din lumea culinară și să le integrezi în ceea ce faci?
F: Sunt mereu cu ochii pe trenduri – fie că e vorba de tehnici noi, plating creativ sau ingrediente mai puțin obișnuite. Îmi place să testez acasă, și dacă rezultatul îmi place, îl combin cu rețetele clasice pe care le iubesc. Încerc să păstrez autenticitatea, dar să adaug și un strop de „aici și acum” pentru cei care mă urmăresc.
G: Din toate rețetele tale, care este preferata ta și de ce?
F: Fără îndoială – cozonacul! E rețeta de care sunt cea mai mândră. Toată lumea spune că e greu de făcut, așa că am vrut să demonstrez că se poate. Am testat mult până am ajuns la ce numesc „rețeta perfectă”. Și cel mai frumos a fost când am primit mesaje de la oameni care nu făcuseră niciodată cozonaci și le-au ieșit niște... grăsunei pufoși! 😍
G: Iar în spatele camerelor – cum arată procesul tău de lucru, de la idee la produsul final?
F: De multe ori nu plec de la o idee clară. Mă las dusă de val, iar platingul final e ce-mi vine natural în momentul acela. Încep prin a aranja decorul în funcție de vibe-ul rețetei, apoi pozez ingredientele și dau REC (sper că nu uit 😅). Îmi place să gătesc relaxat, să mă distrez în bucătărie. Partea de editare e mai migăloasă: pun vocea, descrierea, ingredientele – toate trec prin filtru atent ca să iasă exact cum simt.
G: Ce echipamente și aplicații folosești pentru a crea acest conținut?
F: Deși am o cameră Sony A6400, cel mai des filmez și pozez cu telefonul – e mai practic. Am și un trepied și două lumini Godox. Pentru editare foto folosesc Adobe Lightroom și Photoshop, iar pentru video – CapCut sau InShot. Simplu și eficient.
G: Ce tare, dar cum îți promovezi conținutul și cum îți crești comunitatea?
F: Fără promovări plătite. Cred cu tărie că pasiunea, sinceritatea și constanța sunt cheia. Urmez sfaturile experților (hashtag-uri, muzică, prezență în cadru), dar cel mai important e să fiu eu, autentică. Să fac lucrurile cum simt, nu cum „se cere”.
G: Și totuși, care au fost cele mai mari provocări până acum?
F: Probabil... algoritmul Instagramului. 😅 Dar dincolo de social media, cel mai greu mi-a fost să mențin echilibrul între job-ul full-time, gătit și viață personală. Acum îmi planific totul și respect programul cu sfințenie – altfel, n-aș reuși.
G: Privind spre viitor, ce planuri ai pentru conținutul tău culinar?
F: Vreau să creez rețete simple, rapide și gustoase – pe înțelesul și pentru timpul tuturor. Iar pe termen mai lung, îmi doresc să fiu sănătoasă și să particip la cât mai multe cursuri și workshopuri. Vreau să învăț tot ce ține de brutărie, cofetărie și patiserie. Sunt perfecționistă și nu mă las până nu iese totul exact cum îmi doresc! 😄
Cu ce-mi mai omor eu timpul? Am susținut prima mea prezentare despre creativitate în business la ZBOR, în Constanța, la invitaţia Mariei Maldeș, – o experiență care mi-a dat aripi și m-a conectat cu o generație de tineri curioși și curajoși.
Am vorbit despre cum creativitatea nu e doar un "nice to have", ci un ingredient esențial pentru a te face remarcat într-o piață tot mai aglomerată. Dar poate cel mai important mesaj pe care l-am transmis a fost acesta: în antreprenoriat, creativitatea este un mijloc, nu un scop. E instrumentul care te ajută să găsești soluții, să inovezi, să ieși din tipare – dar întotdeauna cu un sens, cu o direcție, cu un obiectiv clar în minte.
A fost o bucurie să împărtășesc din experiența mea și sper că fiecare dintre cei prezenți a plecat cu ideea că da, e important să fii creativ, dar e și mai important să știi de ce.
Pofticioşilor, acestea fiind spuse, m-am urcat pe-un bujor şi v-am urat un an înfloritor!
Pe următoarea ultimă luni din lună sau direct pe Instagram,
Găina Bătrână,
Cea care a mâncat şi flori comestibile, dar şi greieri prăjiţi (care probabil anterior stătuseră pe ele)
